De cum a văzut el că am început să iau kile ca basculanta, ăl bătrân de la Caracal m-a sunat și m-a întrebat simplu: „Bă, tu ești labagiu, nu?! Faci laba…” Mai pătimisem cu taică-mio subiectul lăbii în alte discuții, – că știa că o rup în labă că mai erau fazele alea când părinții deschid ușa brusc, iar tu te oprești și din respirat, iar ei se fac că nu au văzut și tu te chinui să vorbești negâfâit – , dar așa, direct, ca acum, nu mă mai atacase cu lăbismul. Mai ales c-acum sunt bătrân și eu, dreacu, am copii…
pula maiestuoasă a Î-ului din i 